Maestro ⏐ Recomandări personale – Revizia de Film

Dacă te interesează să vezi ce viață a avut marele Leonard Bernstein sau dacă îți plac dramele sau dacă îți place muzica clasică… ei bine, acesta este un film pentru tine! 

”Maestro” în regia lui Bradley Cooper este produs de Martin Scorsese și Steven Spielberg. Inițial, Steven Spielberg se gândea să regizeze acest film, însă după ce a văzut ”A Star is Born” i-a zis lui Bradley că mai bine face el asta. Și așa a ajuns Steven să lucreze la ”West Side Story” folosind muzică de Leonard Berstein. Dar fără alte detalii, hai să intrăm în povestea filmului: 

Poveste

Filmul urmărește viața unui gagiu pe nume Leonard Bernstein, poreclit Lenny…dar nu Lenny ăla rău. Nucleul poveștii este viața amoroasă dintre el și Felicia Montealegre, o poveste care se întinde de peste 30 de ani și din care au rezultat 3 copii. 

Povestea descrie relația dintre cei doi, unde Felicia renunță în mare parte la visul ei, deși vrea să devină o mare actriță așa ca mine, în comparație cu Lenny care-și continuă aventurile cu alți bărbați și…are ceva mai mult succes în comparație cu ea. Se pune accent pe această relație asimetrică dintre cei doi și cred că atât Bradley cât și Josh Singer reușesc să contureze personaje complexe. 

Încă de la început îți dai seama că nu este un film biografic obișnuit, care să spună mai multe despre muzica, religia lui sau implicațiile politice pe care le avea Felicia, dar chiar și așa cred ca este o poveste bine conturată, se vede că regizorul chiar s-a documentat suficient de mult despre viața lui, mă rog așa zice el…acum nu am stat eu sa il verific. 

Regie

La capitolul regie e clar că ceea ce a vrut să facă Cooper, mai exact să suprindă această parte interioară a vieții marelui compozitor și dirijor, i-a ieșit perfect. Înainte de a începe filmările propriu-zise regizorul a discutat cu membrii familiei pentru a oferi o poveste cât mai veridică. Cred că dacă se ducea și în alte zone cum ar fi viața lui de compozitor sau implicațiile politice ale Feliciei, ar fi putut să ofere filmului un anumit dinamism, pentru că, să se vorbească două ore numai despre viața sentimentală e cam mult. 

Imagine&Sunet

Pe plan vizual și sonor am rămas plăcut surprinsă, deoarece apar diferite cadre care vorbesc de la sine despre relația dintre cei doi sau te fac să înțelegi și mai bine contextul poveștii. 

Matthew Libatique, care a colaborat cu regizorul și pentru filmul ”A star is Born”, dar cunoscut si pentru ”Black Swan”, ”Pi”, și ”Requiem for a Dream” reușește sa folosească diferite raporturi de aspect pentru a marca trecerea timpului. 

La începutul filmului sunt folosite imagini alb-negru care te duc cu gândul la filmele anilor ’40, iar pe parcurs când filmul trece în anii ’70 sunt folosite imagini color. 

Scenele care chiar te cuceresc pe partea vizuală sunt scena când cei doi îndrăgostiți se întâlnesc pentru prima dată, deoarece Matthew a încercat să surprindă acea culoare de alb-negru pură și clară așa cum sunt toate relațiile la început) și scena în care Lenny încearcă să se justifice în fața soției sale, scenă aflată la polul opus. Acolo avem o cameră fixă situată destul de departe de personaje asta pentru a evidenția cumva răceala dintre aceștia.  

Cât despre sunet, este folosită muzica originală a lui Leonard Bernstein. Iar ceea ce te dă cu adevărat pe spate e scena concertului filmată în catedrala Ely din Londra, unde Cooper recreează „Învierea lui Mahler”, iar timp de 6 minute și 21 de secunde se cântă live. 

Actorie

Distribuția mi se pare una pe măsură: Bradley Cooper în rolul marelui dirijor, Carey Milligan o interpretează pe Felicia, soția devotată și iubitoare, Maya Hawke, fiica curioasă, Matt Bomer și mulți altii, care chiar aduc un plus filmului. Recunosc că cel mai mult am stat cu ochii pe cei doi soți și mi se pare că ambii actori au reușit să surprindă foarte bine caracterul real al celor doi artiști. 

Dinamismul și chimia pe care le emană dirijorul se văd foarte bine în momentele de interacțiune cu ceilalți, iar calmitatea și devotamentul sunt conținute foarte bine de Carey Milligan. În plus, atât machiajul cât și întregul decor oferă o veridicitate anume, iar de asta sunt responsabili Rena DeAngelo și întreaga echipa de la machiaj.  

Acum că am ajuns la final, nota mea pentru această dilemă sentimentală este un 10 cinstit și curat. Mulțumesc că ai rămas cu mine până la final și nu uita să lași un comentariu random în care să-mi spui că te-ai indragostit de mine ca Bernie de Feli și eventual abonează-te la canalul nostru de Youtube să fii dirijat la noi pentru a fi în ton cu cele mai noi filme. Haidi pa!

-Elena

Leave a comment